<3

TEIUBESCBĂ!

"Auzi, bă...?"

...nu, sunt surdă. :)

Cam aceasta este exprimarea pe care o folosesc tinerii în zilele noastre pentru a se adresa unul altuia. Nu ar fi aşa deranjant dacă nu ai auzi peste tot aceleaşi două cuvinte, la fiecare câteva secunde. Cel puţin, răspunsul diferă: "Da, bă, -cuvânt cu c-", "Da, bă, -cuvânt cu p-" sau "Da, bă, boule -cuvânt cu b-".

În cazul în care răspunsul este inexistent, atunci Domnul "Auzi, bă" va începe să zbiere prenumele şi/sau porecla şi/sau numele de familie al inculpatului, făcându-l cunoscut pe o rază de câţiva kilometrii.

De asemenea, Domnul "Auzi, bă" va fi întotdeauna însoţit de o piţipoancă de companie şi/sau vocea îi va fi bruiată de telefonul mâna a doua din care răsună Guţă şi Salam.

Alte obiecte prezente în peisaj: aur. Mult. Bani. Mulţi. Prostie. Multă.

(Bieţii) Părinţi, numai ei sunt de vină, că doar de la ei a auzit Domnul "Auzi, bă" prima manea.

Călăreală

CĂLĂRÍ vb. a încăleca. (~ calul.)
CĂLĂRÍ, călăresc, vb. IV. Intranz. A merge călare. ♦ Tranz. A mâna calul stând călare pe el; a încăleca. – Din călare.

Călări, vb. futut la nimereală, la închesuială.

Am asistat, aşa:
în şcoală:
-pe bancă
-pe podea
-pe catedră
-pe hol
-pe calorifer
-pe tavan

în afara şcolii (tot la şcoală):
-pe tribune
-pe gard
-pe asfalt
-pe pereţi
-pe jos
-pe sus
-prin boscheţi

în afara şcolii (pe bune):
-în drum spre şcoală
-în drum spre casă
-afară, la plimbare
-afară, la joacă
-afară, la spart de seminţe
-afară, la dus gunoiul
-afară, la bârfă.

În oricare din cazurile de mai sus, călăritul va avea loc în mai mult de două persoane, care fie au dorit sau nu să ia parte.

Călăritul poate fi (genuri de călărit):
-din glumă
-în serios
-pervers
-periculos
-protejat
-neprotejat.




...Da. Deci atat am avut de zis. M-aţi pupat, ceau.

Paranoia mă cuprinde...

...să mor de mint.
Mereu am fost paranoică, de exemplu dacă sunt pe ceva înalt îmi transpiră palmele şi o voce îmi sfredeleşte creierii zicând "mori, Alex, mori", fără să ţină cont de motto-ul meu ("N-am chef").

Aşa, cum ziceam. Paranoia. Am descoperit că în zilele cu număr impar înseamnă zi cu ghinion. Şi ca să nu ziceţi că n-am motiv, vă spun eu unul genial: am un ochi futut. Iar ce e futut, este gata futut. Îmi vreau ochiul virgin la loc băi.

Băi, eşti nebun, şcoala nu numai că-ţi fute 8 ani din viaţa prematură, că-ţi bagă pe gât colegi şi profesori fără de care zilele tale ar fi de 10 ori mai frumoase, ba chiar e periculoasă. Şi nu vorbesc în calitate de elevă care n-are chef s-o mai ardă pe la şcoală, ci ca martoră a unui început de bătaie între două proaste.

Nu dau nume că nu-i frumos, doar iniţiale ca să deosebim distinctele persoane: M, I şi T.

M., colegă de-a mea şi respectabilă proastă cu diplomă a fost cuprinsă de blestematele crize de gelozie când fostul ei iubit, un cocalar slinos, s-a dus să sărute o dolofancă brunetă din clasa a 7-a, pe I. M., furioasă şi inteligentă, cum ne-a obişnuit în cei opt ani de zile în care am învăţat impreună, s-a dus la nevinovata I. (săraca ce vină are că-i mai atrăgătoare?) şi a luat-o frumos de păr, cum ştie M. mai bine.

Aia nu ştia cum să facă paşi mai repede, iar M. ar fi bătut-o în văzul tuturor (mai puţin al profesorilor că atunci ar fi pus-o în stil clasic şi lua bătăiţă de la mami).

Nemaipomenitul şi nemaispălatul T. a luat-o frumos de-o aripă pe M. şi a lipit-o de-un perete zbierând cât îl ţineau plămânii de fumător prematur că "ce ţi-am zis io să nu dai în ea? ăă? ce ţi-am zis?" slow down, taurule, M. o fi proastă de dă-n proşti şi gropi, da' surdă nu-i (cum altfel să mai audă ultimele bârfe?)

Cam asta a fost în mare interesant astăzi. Aştept relatarea de mâine în legătură cu bătaia programată azi la ora şase jumate -mare păcat că mi-a fost foame şi a trebuit să bag la maţ.